Cyberutopii și critică net.
Internet și filosofie. Versiunea 0.2
Lucrare de master scrisă și prezentată de Liviu Pop în 2005 în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie de la
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca sub îndrumarea profesorului Aurel Codoban.

2„Cercetarea internet, critica net, studiile
tehno-culturale, filosofia media etc. se află
în etapa copilăriei. Adesea, obiectul de
studiu dispare înainte ca studiul să fie
terminat. Dar asta nu face ca problemele
ardente să fie irelevante. Cercetarea critică
internet trebuie să se distanţeze de
speculaţiile futuriste şi să-şi accepte rolul
umil de analizare a trecutului recent.”
Geert Lovink
Cyberutopii şi critică internet
(Internet şi filosofie versiunea 0.2)
....................................................................................................................................................................................................Intro 3
...........................................................................................................................................................(Pre)istoria cyberspaţiului 5
...................................................................................................................................................................................Cyberutopii 14
.............................................................................................................................................................................Critică internet 22
...................................................................................................................................................................................Bibliografie: 30
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

8şi maşină”.
10
Copil minune al începutului de secol XX, Wiener a devenit doctor în filosofie la celebra
Harvard cu o lucrare de dizertaţie despre logica matematică, la doar doar 18 ani. După sfîrşitul primului
război mondial a ocupat postul de profesor de matematică la MIT. În timpul celui de-al doilea război
mondial făcut multe studii de balistică, iar apoi şi-a îndreptat atenţia înspre teoria comunicăării, de unde
a ajuns la cibernetică. După cel de-al doilea război mondial notorietatea sa i-a permis să creeze o echipa
strălucită care s-a ocupat cu studierea inteligenţei artificiale, informaticii şi neuropsihologiei. Dar aceasta
nu a rezistat prea mult, cu toate că era cea mai promiţătoare echipă de cercetători din epocă, în mare
parte datorită temperamentului său dificil.
11
J.C.R. Licklider este cel care a văzut posibila simbioză dintre calculator şi om şi a întrevăzut în acesta din
urmă un posibil partener de dialog al omului. A fost director la ARPA (Advanced Research Projects
Agency), şi a contribuit masiv la dezvoltarea reţelelor şi a dezvoltării interfeţei calculatorului. Printre
altele a contribuit la apariţia interfeţei „point-and-click”, cea pe care o folosim azi cu ajutorul mouse-ului.
În anii 1950 calculatoarele consumau mult timp până când ducea la bun sfârşit o acţiune. Ba mai mult,
dacă de la bun început nu erau corect introduce datele, operaţia trebuia reluată. În timpul cât a lucrat la
SAGE (un proiect din timpul războiului rece care avea ca scop crearea unui sistem de apărare, cu ajutorul
calculatoarelor, împotriva bombardierelor sovietice) acel calculator lucra în timp real. El a realizat
importanţa acestui factor în îmbunătăţirea interacţiunii dintre om şi calculator. Şi a militat pentru
studierea şi dezvoltarea acestei discipline. Probabil cea mai mare influenţa a lui Liklider a fost
redirecţionarea fondurilor ARPA dinspre sectorul privatizat înspre universităţi. Înainte de a fi disponibile
aceste fonduri nici o universitate nu avea doctorat în informatică. El a contribuit la înfiinţarea acestora la
4 mari universităţi: U.C. Berkeley, MIT, CMU, and Stanford. Se pare că a fost aspru criticat de
contemporani pentru acţiunile sale, privite cu multă reticenţă şi neîncredere. Dar a fost un adevărat
vizionar şi şi-a lăsat amprenta asupra prezentului nostru. Scopul său (fantastic pe vremea când
calculatoarele ocupau o cameră întreagă şi aveau puterea de procesare a unui joc electronic pentru
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet
10
“Cybernetics is the science of transmitting messages between man and machine, or from machine to machine.”,
din http://www.artmuseum.net/w2vr/timeline/Wiener.html
11
http://en.wikipedia.org/wiki/Norbert_Wiener

9copii de azi) era acela de „a crea posibilitatea ca oamenii şi calculatoarele să coopereze în luarea
deciziilor şi în controlarea situaţiilor complexe, eliminând dependenţa inflexibilă de programele
predeterminate”.
12
Utilizarea calculatorului în timp real pare azi cel mai banal lucru, dar în urmă cu
cinzeci de ani era un ţel care părea greu de atins.
Succesorul lui Licker, Robert Taylor se confrunta cu o cerere crescută de calculatoare din partea celor
care lucrau la proiectul ARPA. Dar el a observat că multe dintre cercetări mergeau în aceeaşi direcţie şi
datele puteau fi folosite de mai multe echipe. Era un lux prea mare ca fiecare echipa să aibă un
calculator, de aceea a propus realizarea unei reţele care să ofere tuturor acces la informaţie. Astfel s-ar fi
redus o parte din informaţia redundantă, munca tuturor devenind mai eficientă. Avea nevoie de un
specialist în reţelistică, iar cel mai bun din acel moment era Larry Roberts
13
. Acesta lucra la
laboratoarele Lincoln şi era mulţumit de munca sa, astfel încât a răspuns nu la propunerea de a lucra în
cadrul proiectului ARPA. Totuşi, laboratorul Lincoln era finanţat în proporţie de 51% de către ARPA, astfel
încât a fost forţat să participe la crearea reţelei pentru ARPA. Planul său era de a conecta toate
calculatoarele sponsorizate de ARPA într-o reţea cu ajutorul liniilor telefonice. Ideea sa nu a fost primită
cu prea mult entuziasm. Fiecare cercetător şi-ar fi dorit să păstreze resursele doar pentru el. Abia după
câţiva ani cercetătorii au fost entuziasmaţi de ideea de a colabora şi de a scrie lucrările de cercetare
împreună.
Paul Baran este următorul care trebuie menţionat în lista acestor pionieri. El este cel care, înainte de
apariţia ARPANETului a influenţat felul în care această reţea va funcţiona. Cercetător în cadrul proiectului
RAND, el a propus alternativa viabilă la sistemele de comunicare centralizate. RAND era o organizaţie
neguvernamentală care făcea cercetări pentru Ministerul Apărării American. Fiind în plin război rece,
Ministerul Apărării avea nevoie de o reţea de comunicare care să-i permită ca în cazul în care ar fi fost
lansat un atac din partea URSS şi ar fi fost distrus centrul de comunicare, să poată fi lansat totuşi un
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet
12
http://www.ibiblio.org/pioneers/licklider.html
13
http://www.ibiblio.org/pioneers/roberts.html

Plain text is unavailable for this page.

11
ajutorul mouse-ului. Inspirat de articolul lui Vannevar, a încercat să îşi aducă şi el contribuţia la creşterea
capacităţii intelectuale a omului
17
.
Probabil unul dintre cei mai cunoscuţi, dar şi destul de controversat, dintre personajele care au
influenţat felul în care interacţionăm cu calculatoarele în prezent este Ted Nelson. El este recunoscut ca
fiind părintele oficial al hypertextului. Controversa din jurul său se datorează în parte faptului că a avut
idei nemaipomenite însă nici una dintre ele nu a reuşit să fie aplicată în întregime în cadrul unui proiect,
în parte chiar atitudinii sale. Se pare că se conduce după patru maxime: „cei mai mulţi oameni sunt
proşti, de cele mai multe ori autoritatea este malignă, Dumnezeu nu există, totul este greşit”.
18
Ideea de
a crea un sistem prin care să poţi reda asocierea nonlineară şi arbitrară a ideilor a fost scopul vieţii sale,
pe care se pare că nici în prezent nu l-a atins. Un alt scop al său a fost crearea unei biblioteci
(multimedia) care să cuprindă tot ce s-a scris, fotografiat, filmat, înregistrat în culturile Pământului.
XANADU s-a numit proiectul său. Numele provine de la numele unui palat imaginat de Samuel Taylor
Coleridge într-o poezie pe care susţine că a visat-o şi a rescris-o dimineaţa după ce s-a trezit. De acest
nume, Xanadu, se leagă o serie de înşiruire de vise în vise.
Kubai Khan, monarhul mongol, a visat palatul acesta, iar
Whitman a visat poezia în care apărea palatul visat. Astfel
Xanadu capătă rezonanţe magice, la care vom încerca să
revenim în partea dedicată cyberutopiilor. În prezent Nelson
renegă protocolul de hypertext folosit în prezent, pe motiv că
nu relevă vizual legăturile dintre texte. El propune o
alternativă la hypertextul nepur folosit în prezent pe site-ul
dedicat vechiului său proiect.
19

Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet
17
http://sloan.stanford.edu/mousesite/Archive/ResearchCenter1968/ResearchCenter1968.html
18
http://www.ibiblio.org/pioneers/nelson.html
19
http://xanadu.com/xuTheModel/

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

16
navigării pe internet prin intermediul unei interfeţe pe bază de text. Apoi există cyberspaţiu ca
experienţă creată de jocurile de calculator. Aceasta este, la fel ca şi experienţa navigării pe internet, una
incompletă din cauza distanţei care există între utilizator şi mediul virtual. Monitorul şi boxele nu pot
oferi o experienţă completă a cyberspaţiului. Pentru aceasta trebuie să apelăm la o imersiune senzorială
într-un mediu artificial în care putem interacţiona cu entităţi virtuale. Aceasta este adevăratul
cyberspaţiu, cel în care putem atinge obiecte, ne putem plimba, iar ochii noştri nu percep nimic din
lumea reală. Ar mai exista ca mediul care ne permite operaţiuni la distanţă. cyberspaţiu ca teleoperare,
în care interacţiunea cu un spaţiu virtual are efecte asupra lumii reale. Este cyberspaţiul care le permite
chirurgilor să opereze la distanţă. În sfârşit, ar mai fi cyberspaţiul ca arenă a creativităţii artistice. După
cum am declarat la început, pe noi ne interesează atât cyberspaţiul ca metaforă a navigării pe internet,
cât şi cel care permite o experienţă imersivă 3dimensională.
În prezent o parte importantă a populaţiei globului are posibilitatea de a telefona. Cu toate acestea,
majoritatea populaţie, restul miliardului de oameni care are acces la un telefon, nu au avut niciodată
posibilitatea de a telefona. Totuşi putem afirma că accesul la modalităţile de transmitere a informaţiei
este unul nemaiîntâlnit până acum în istorie. Din cei 6,412,067,185 de locuitori ai planetei, 888,681,131
se pare ca au acces la internet.
29

Aceştia experimentează cyberspaţiul pe care îndrăznim să-l considerăm primitiv. Principala formă sub
care se prezintă în prezent internetul este hypertextul. Ceea ce este specific hypertextului este faptul că
foloseşte la maxim arbitrarietatea semnului lingvistic, aşa cum susţine Peter Laurie.
30
De fapt el susţine
că oricât de mult ar încerca conservatorii să-i apere pe copii lor de efectele „devastatoare” ale
internetului, ei abordează problema greşit. Pentru că nu conţinutul este cel care modifcă felul în care
gândeşte tânăra generaţie, ci însăşi felul în care este accesată informaţia. Hypertextul distruge
autoritatea (înţeleasă atât ca origine a unui produs cultural cât şi ca putere care poate pedepsi) prin
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet
29
http://www.internetworldstats.com/stats.htm
30
http://www.ctheory.net/text_file.asp?pick=380

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

21
lumea reală se află într-o stare jalnică, de obicei cauzată de un mare război mondial, fie el dintre oameni
şi oameni, fie dintre oameni şi roboţi. Multe dintre aceste lumi tehnologice imaginate datorează enorm
pionierilor internetului care prin inovaţiile lor în domeniul tehnologiilor informaţionale au stârnit
imaginaţia multor tineri din lumea întreagă. Totuşi, este mai sănătos să le recunoaştem statutul de utopii
şi să ne temperăm încrederea în faptul că noile tehnologii ale informaţiei vor duce neapărat la o mai
bună comunicare sau ne vor rezolva toate problemele. Dimpotrivă, se pare că tehnologia nouă aduce cu
sine noi neajunsuri şi probleme nemaîntâlnite. Şi pe deasupra este deosebit de fragilă. Fără electricitate
întreaga tehnologie este total inutilă, iar lipsa electricităţii poate apărea din diverse motive, fie ele
economice, fie ele naturale, fie ele din cauza diverselor conflicte. Pe cât de multe se pot realiza în spaţiul
electronic, pe atât de efemere sunt realizările şi accesul la ele. Cu greu mai putem avea azi acces la
informaţiile stocate pe cartelele găurite folosite în anii ’60. Odată cu avansul tehnologiei, noi
incompatibilităţi apar, tehnologii care promiteau că vor fi viitorul uzându-se prea repede şi nimeni
nemaiîngrijindu-se de recuperarea datelor de pe ele. Aşadar tehnologiile care permit eternitatea sunt o
contradicţie în termeni. Nu numai progresul este piedica care stă în calea păstrării permanenţei, dar şi
un posibil regres care va face imposibilă accesarea unor tehnologii pe care nu am mai şti cum sa le
folosim.
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet

22
Critică internet
Ca să fie mai evidente trăsăturile care fac ca hypertextul să difere radical de text, vom face o comparaţie
între text şi htext. În primul rând un text odată tipărit este prins într-o formă finală, care nu mai poate fii
modificată. Hypertextul este deschis permanent schimbării. Textul este solid, htextul este fluid. Un text
poate fi atins, se manifestă material. Htextul se manifestă doar în cyberspaţiu. Dacă un text poate fii
accesat direct la nivel fizic, accesul la htext este mediat de calculator, care transformă impulsurile
electromagnetice în informaţie senzorială accesibilă simţurilor noastre. Htextul nu este direct accesibil,
avem nevoie de un calculator pentru a-l accesa. Htextul este altceva decât codul maşină, este un
metalimbaj al codului maşină. De fapt htextul este cel mai cuprinzător metalimbaj din câte au apărut
până acum. O pagină web sau un CD permit conectarea directă a unui text de alt text, de imagini,
sunete sau filme video – în aceste ultime cazuri vorbim de hypermedia.
Hypertextul poate fii permanent distrus şi creat fără să se producă modificări la nivelul suportului fizic.
Pagina alba a unui editor de text este infinit folosibilă. Am putea spune că hypertextul se află permanent
în stare provizorie, cursorul care clipeşte având puterea de distrugere de ambele părţi ale sale.
Cursorul este locul în care lumea virtuală întâlneşte lumea fizică. Impulsul electronic transmis de
tastarea unei litere de pe tastatură este trimis procesorului care îl decodifică şi apoi îl trimite mai departe
monitorului. Ecranul calculatorului este locul în care hypertextul se dezvăluie. Textul este permanent
prezent în lumea reală, hypertextul este doar temporar prezent.
Legătura dintre (hyper)text, autor şi cititor este una care se transformă de asemenea. Dacă un text este
scris de un autor într-un mod liniar, destinat să fie lecturat într-o ordine prestabilită, cititorul fiind pasiv
în desfăşurarea textului, hypertextul oferă posibilitatea de a şterge distincţia dintre autori şi cititor.
Hypertextul poate fi vizionat în orice ordine de către cititor, iar în unele cazuri, poate fii modificat,
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

Plain text is unavailable for this page.

27
The Yes Men au mai creat un site care parazita identitatea unei organizaţii celebre, Organizaţia Mondială
a Comerţului. Acest site a aparţinut iniţial WTO, dar după ce aceştia şi-au schimbat denumirea au
renunţat la el, devenind astfel disponibil. În lupta cu această organizaţie ei au promovat ideea „corectării
identităţii”. WTO (World Trade Organization) a luat fiinţa cu scopul de a ajuta la reducerea sărăciei în
lume, însă a eşuat de la scopul iniţial. În loc de a lua decizii care să ducă la ameliorarea situaţiei ţărilor din
lumea a treia, a devenit consorţiul marilor companiilor multinaţionale şi a promovat interesul acestora.
Cu mult umor, Oamenii Da au dus la absurd ideile promovate de WTO şi au luat cuvântul în numele
organizaţiei la diferite întruniri internaţionale ale oamenilor de afaceri. De la promovarea sclaviei până la
promovarea unui sistem de reciclare a hranei care permite ca un hamburger să fie consumat chiar şi de
zece ori, scandalurile provocate de Oamenii Da au atras atenţia într-un mod foarte potrivit asupra
problemelor legate de globalizare, mai ales când este vorba doar de globalizarea economică care
urmăreşte profitul cu orice preţ. La un moment dat au anunţat la o conferinţă din Australia ca WTO s-a
autodizolvat pentru că nu au reuşit să îşi îndeplinească scopul iniţial, eliminarea sărăciei.
Nici cei de la 0100101110101101.ORG nu se lasă mai prejos. Şi ei au creat un site parodie, atacând una
dintre cele mai puternice autorităţi: Biserica Catolica. Site-ul lor vaticano.org era similar ca aspect cu site-
ul oficial al Vaticanului
46
, doar conţinutul era modificat. De la cântece pop până la poezioare obscene,
ceea ce nu ţi-ai fi închipuit că s-ar fi putut găsi pe un site catolic, se găsea acolo. Jocul a luat sfârşit în
momentul în care serverul pe care se găsea domeniul şi-a schimbat proprietarul şi a refuzat să le
închirieze în continuare domeniul.
Pe lângă această acţiune ei au mai desfăşurat şi altele legate de mediul electronic. „Live sharing”
47
a fost
un proiect prin care îşi deschideau calculatorul pe care îl foloseau în acţiunile lor accesului public
nelimitate. Desigur, mulţi nefiind obişnuiţi cu un asemena grad de intimitate, au citit mesajul de
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet
46
http://www.0100101110101101.org/home/vaticano.org/index.html
47
http://www.0100101110101101.org/home/life_sharing/index.html

Plain text is unavailable for this page.

29
cu socialul, ci doar cu tehnologia. Dar de fapt el este scena unor lupte aprige pentru alungarea
monopolurilor şi lărgirea accesibilităţii sale în rândul maselor. Aşadar folosirea utopiilor era legitimă la
începuturi, însă acum este doar o metodă de a masca adevăratele dezbateri care au loc în jurul
cyberspaţiului.
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet

Plain text is unavailable for this page.

31
http://en.wikipedia.org/
http://www.ibiblio.org/pioneers/
http://www.ucpress.edu/books/
http://sloan.stanford.edu/
http://xanadu.com/
http://www.space.com/businesstechnology
http://www.netvalley.com/
http://www.internetworldstats.com
http://www.ctheory.net/
http://www.gamespot.com/
http://imdb.com
http://films.cultes.free.fr/
http://www.theyesmen.org/
http://www.0100101110101101.org
http://www.nikeground.com/
Filme:
Videodromul (1983)
Blade Runner (1988)
Johnny Mnemonic (1995)
Tăietorul de iarbă (1995)
Matrix (1999)
eXistenZ (1999)
Pentru informaţii generale despre aceste filme, accesaţi http://imdb.com.
Liviu Pop - Cyberutopii şi critică internet