Analysing Learning at the Interface of Scientific and Traditional Ecological Knowledge in a Mangrove Ecosystem Restoration Scenario in the Eastern Coast of Tanzania

Abstract

Records from community-based coastal management initiatives indicate that local communities who are key actors in activities that aim at safeguarding the health status of terrestrial and marine ecosystems face a lot of challenges associated with adapting and applying indicators that are scientifically abstracted and methodologically too reified, given varying social, contextual and technical conditions prevailing amongst them.This paper brings into view possible challenges of adapting and applying scientific indicators in community-based monitoring of mangrove ecosystem and suggests a new approach that may lead to development of indicators which are less reified, more congruent to users (coastal communities) and likely to attract a wider social learning in the mangrove restoration context. It also sets a bridge for scientific institutions (including universities), to understand various social, cultural and contextual needs that determine epistemological access between them and local communities, which need to be addressed prior to engaging target communities in participatory monitoring programmes.The paper attempts to analyse learning at the interface of knowledge that scientific institutions produce and the potential knowledge that exists in local context (traditional ecological knowledge) for purposes of widening and improving knowledge sharing and safeguarding the health status of mangrove species and fisheries that use them as key habitats.The paper stems from a study which employs processes of abstraction and experiential learning techniques such as Experiential Learning Intervention Workshop carried out in 2012, to unlock knowledge that local communities have, as an input for underlabouring existing scientific indicators in the eastern coast of Tanzania.It brings into view the need to consider contextual realities on ground, the level of education that the participating group has, the minimum level of participation that is required, structures that govern coastal monitoring practices at local level and the need for scientific institutions to consider the knowledge that local people have as an input for enhancing or improving coastal monitoring, especially monitoring of mangrove and fishery resources.The paper finally comes up with a framework of indicators which is regarded by coastal communities as being less reified, more contextually and culturally congruent and which can easily be used in detecting environmental trends, threats, changes and conditions of mangrove and fisheries resources, and attract wider social learning processes.Analyse des Lernens an der Schnittstelle wissenschaftlicher und traditioneller ökologischer Kenntnisse in einem Mangroven-Ökosystem Renaturierungs-Szenarium an der Ostküste von Tanzania.Unterlagen gemeinschaftsgestützter Initiativen von Küstenmanagement zeigen, dass die lokalen Gemeinschaften, die Schlüsselstelle in der beabsichtigten Sicherung des Gesundheitszustandes der terrestrischen und marinen Ökosysteme einnehmen, vor einer Reihe von Herausforderungen stehen, die verbunden sind mit der Anpassung und Umsetzung von Indikatoren, die wissenschaftlich abstrakt und methodisch zu reifiziert sind angesichts der sozialen, kontextabhängigen und technischen Bedingungen, die zwischen ihnen vorherrschen.Die vorliegende Arbeit veranschaulicht mögliche Herausforderungen zur Anpassung und Anwendung wissenschaftlicher Indikatoren in einem gemeinschaftlich angelegten Monitoring von Mangroven Ökosystemen und regt eine neue Herangehensweise an die Entwicklung von Indikatoren an, die weniger reifiziert sind und mehr den Nutzern (die Küstengemeinden) enstprechen, wodurch sie wahrscheinlich ein weiteres soziales Lernen im Kontext der Renaturierung der Mangroven aktivieren werden. Ebenso legt es eine Brücke zu wissenschaftlichen Institutionen (einschließlich Universitäten), verschiedene soziale, kulturelle und kontextabhängige Notwendigkeiten zu verstehen, die den epistemologischen Zugang zwischen ihnen und den lokalen Gemeinschaften bestimmen, und angesprochen werden müssen, bevor die Zielgemeinden an dem participativen Monitoringprogramm beteiligt werden.Die Arbeit macht den Versuch, das Lernen an der Schnittstelle der Erkenntnis dessen zu analysieren, was die wissenschaftlichen Institutionen erarbeiten und dem potentiellen Wissen, das im lokalen Kontext existiert (traditionelles ökologisches Wissen), in der Absicht die gemeinsame Nutzung des vorhandenen Wissens zu erweitern und zu verbessern sowie den Gesundheitszustand der Arten und der Fischereiwirtschaft zu sichern, die Magroven als Schlüsselhabitate nutzen. Die Arbeit rührt von einer Studie her, die sich mit Abstraktionprozessen und Techniken des Lernens aus Erfahrung, wie Experiential Learning Intervention Workshop (ELIW)/Workshop zur Vermittlung von erfahrungsgemäßem Lernen, beschäftigt, um das in den lokalen Gemeinschaften vorhandene Wissen als einen Beitrag zu den unter Arbeitsbedigungen existierenden wissenschaftlichen Indikatoren an der Ostküste von Tanzania zu erschließen.Es veranschaulicht die Notwendigkeit, die Tatsachen an der Basis im Kontext zu sehen und zwar den Stand der Bildung, den die teilnehmende Gruppe hat, den minimalen Stand der erforderlichen Teilnahme, die Struktur, die Monitoring Praktiken auf lokaler Ebene beherrscht sowie die Notwendigkeit für wissenschaftliche Institutionen die vorhandenen Kenntnisse der lokalen Bevölkerung in Betracht zu ziehen als einen Beitrag zur Leistungsförderung oder zur Verbesserung des Küstenmonitorings, insbesondere das Monitoring der Mangroven und der Fischereiressourcen.Schließlich bringt die Arbeit ein Bezugssystem von Indikatoren zur Sprache, das bei den Küstengemeinschaften als weniger reifiziert und mehr kontextabhängig sowie kulturell entsprechend ist. Zu dem kann es leicht angewendet werden bei der Erkennung von Umwelttrends, Gefahren, Veränderungen, Zustand der Mangroven und Fischereiressourcen, und findet Beachtung bei weiteren sozialen Lernprozessen.Analiza învăţării la limita dintre cunoştinţele ştiinţifice şi cele ecologice tradiţionale, în scenariul restaurării unui ecosistem de mangrove de pe coasta estică a Tanzaniei.Informaţii/mărturii ale iniţiativelor de management de coastă, bazate pe comunitate indică faptul că personajele-cheie ale activităţilor care au ca scop protejarea stării de sănătate a ecosistemelor terestre şi marine - comunităţile locale, se confruntă cu o mulţime de provocări legate de adaptarea şi aplicarea indicatorilor, care sunt din punct de vedere ştiinţific şi metodologic prea abstracţi, având în vedere condiţiile sociale, contextuale şi tehnice existente.Această lucrare aduce în atenţie posibile provocări de adaptare şi punere în practică a indicatorilor în monitorizarea ecosistemelor de mangrove, bazată pe comunitate şi sugerează o nouă abordare care ar putea duce la dezvoltarea indicatorilor, care sunt mai puţin abstracţi, mai apropiaţi de utilizatori (comunităţile de coastă) şi de natură, să atragă o învăţare socială mai largă în contextul restaurării mangrovelor. De asemenea, aceasta stabileşte o punte de legătură între instituţiile ştiinţifice (inclusiv universităţi), pentru o mai bună înţelegere a diverselor nevoi sociale, culturale şi contextuale, care determină accesul epistemologic între acestea şi comunităţile locale, care trebuie să fie abordate înainte de a introduce comunităţile ţintă în participarea în cadrul programelor de monitorizare.Lucrarea reprezintă o încercare de analiză a învăţării la interfaţa cunoştinţelor pe care instituţiile ştiinţifice le produc şi potenţialul de cunoaştere, care există în contextul local (cunoştinţe ecologice tradiţionale) în scopul lărgirii şi îmbunătăţirii schimbului de cunoştinţe şi protejarea stării de sănătate a speciilor de mangrove şi a pescăriilor care le folosesc ca habitate cheie.Lucrarea provine dintr-un studiu care utilizează procese de abstractizare şi tehnici de învăţare din experienţă, cum ar fi Experiential Learning Intervention Workshop (ELIW) pentru a debloca cunoştinţele pe care comunităţile locale le au, ca un impuls pentru indicatorii ştiinţifici mai puţin eficienţi existenţi pe coasta de est a Tanzaniei.Studiul aduce în prim plan necesitatea de a lua în considerare realitatea din teren, nivelul de educaţie al grupului participant, nivelul minim de participare care este necesar, structura care guvernează practicile de monitorizare de coastă la nivel local şi necesitatea ca instituţiile ştiinţifice să ia în considerare cunoştinţele pe care localnicii le au ca şi un plus pentru consolidarea sau îmbunătăţirea monitorizării de coastă, mai ales a monitorizării mangrovelor şi a resurselor piscicole.Lucrarea vine, în cele din urmă, cu un model de indicatori care este considerat de către comunităţile costiere ca fiind mai puţin abstract, mai contextual şi congruent cultural, indicatori care pot fi folosiţi cu uşurinţă în detectarea tendinţelor de mediu, a ameninţărilor, schimbărilor şi care condiţionează mangrovele şi resursele piscicole şi atrag procese sociale mai ample de învăţare.